Despre depresie, literar vorbind.

depresie.

Starea de depresie este urletul launtric al unui animal neimblanzit si singur, este acea corabie care pluteste pe mari in deriva si care la primul vuiet de furtuna trosneste din toate incheieturile de zici ca se sparge. Caderea in abisul deznadejdii si disperarii de sine si de nimic, insiruirea de ganduri ascunse prin cotloanele nefericirii si umbrelor formate de zile ploioase si frig. Lumina abia vazuta ce se taraie printre cotloane si geamuri opace sparte, sparte de frica si disperare, sparte de urlet si nemarginire.

Privirea tintuita intr-un punct al dusumelei ce nu a mai fost stersa , privirea ce parca vrea sa gaureasca acel punct se sprijuna de mine, acel mine care daca un fior de vant cald al sperantei s-ar porni , ma va face sa am aripi, ,,aripi inaltate pana la cer”. Eu cu mine si cu insumi intr-o simbioza a rastignirii decente de seminzeu invins in bataliile vestitorilor. Eu cel aproape realizat in nefiinta , eu cel aprope realizat in pretinsa iubire de sine, eu cel care ma vad cu zeii si semizeii lautrici si eterni, eu sunt aici si acum cu privirea sprijinindu-mi viitorul. Ce viitor? EL, VIITORUL. Nu am definitie.

Imi prind capul intre maini , jucand rolul unui ganditor de mai bine, de mai binele meu, caci altul nu-l stiu, este posibil sa nu-l stiu nici pe al meu, in fine, binele meu, il caut printre ganduri, milioanele de ganduri care-mi asupresc fiinta, identitatea si care aidoma unei furtuni puternice mi-au luat sentimentele si le-a purtat spre neant.

Vreau sa simt cum nodul din gat dispare si totul se transforma in strigat, un strigat al iubirii , al nefiintei care sunt intrupata intr-o colivie desenata frumos din matricea imaginara a unui ins, sau a gandului unui ins sau al lui UNU.

Am suprimat privirea , am suprimat urletul, am suprimat mintea, am suprimat sentimentul, am suprimat tot si nu mai stiu cine si cum sunt. Vorbesc si nu-mi aud vocea, doar sunetul, doar vibratia mesei si a scaunului unde stau. Stau ca sa fiu sau sunt ca sa stau. Nu stiu!

Depresia este entitatea imaginara a celui care singur isi creaza fantoma, care singur isi creeaza holograma cel va bantui , care noaptea nu-l va lasa sa doarma, care il va trezi, visand, in iluzia reusitei. Ea este. Odata am privit-o si ea m-a privit, am vazut ca are chipul meu, nu am vorbit, cum as putea sa vorbesc cu mine insumi cand vad ca acea holograma ma domina, mi-e frica!

Durerea din capul pieptului o simt cum urca in inima si prin asta cum comunica cu toate partile corpului meu , cum mainile mi se inclesteaza si picioarele nu mai pleaca, stau intr-un loc pironit si imaginatia imi zboara peste tot. Vreau sa fug , sa alerg, sa nu mai simt, sa nu mai vad, orice vreau sa……. Nu pot! Atunci, o insiruire de negatii imi invadeaza mintea, precum hoardele de barbari care cuceresc o cetate civilizata si prospera, condusa de frumusete si cultura. Ele sparg si distrug tot, uimirea paralizeaza orice tentativa de riposta si in cateva secunde singurele sunete strigate sunt DE CE? Vreau sa lupt , dar nu stiu, vreau sa ripostez , dar nu stiu, vreau…. ce vreau? Nu stiu? Nu am fost invatat sa fie umbra la mine in minte, alerg dupa lumina, de unde o iau? Azi fug, maime fug, mereu fug si , surpriza, ce vad? Umbra este dupa mine. Uimirea ma paralizeaza, imi indrept privirea spre sus si zic ceva. Nimic! Gata!

Desenele pe care le-am scrijelit pe cimentul unde am cazut erau elocvente pentru scaparea mea, asa cum hieroglifele erau de folos jefuitorilor de morminte. Traiam starea de niciunde si de inchidere in propria-mi ignoranta ,,salvatoare”. Imi frec fruntea cu mana , ca si cum as cauta solutia salvatoare, imi inchid ochii si vad, nimic, sunt ca o statuie! Macar de m-ar privi cineva, asa poate as fi important!  Asta e! Trebuie sa fiu important!

Si am fugit!

About romeopopescu

numerology, trainer.
Acest articol a fost publicat în Drumul. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Despre depresie, literar vorbind.

  1. Uitam …. daca il tinem pe TATAL NOSTRU CERESC LANGA NOI : ” BATE SI VOI DESCHIDE „! „CHEAMA ” VIN ! SA NU UMBLAM RATECITI DE D-ZEU !! DEPRESIA E PURDEREA SUFLETULUI IN DEZNADEJDE ! EU , MULTI , UITAM CINE NE-A CREEAT NU NE LASA … NOI SINGURI RATACIM ….. ! E MINUNAT CA NE SPUNETI SA AVEM DIFERENTA IN TOT !

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s